CATINA

Pe malul raurilor, in prundisuri, coaste rapoase, creste catina (Hippophae Rhamnoides - fam. Elaeagnaceae), numaita si catina alba. De la aceasta planta se folosesc fructele (Fructus Hippophae) in stare proaspata sau uscata. Gustul lor este acru-astringent, insa pe masura coacerii si mai ales dupa caderea primelor brume devine mai placut si capata un miros asemanator ananasului.

In compozitia chimica a fructelor de catina predomina vitamina C, o serie de pigmenti carotinoidici care le dau culoarea portocalie, un ulei gras, in care sunt dizolvati acesti pigmenti, vitaminele B1 si B2, acid folic, acizi grasi si fitosteroli, inozitol si acid nicotinic, ulei volatil, etc. Fructele constituie intr-adevar o minune a naturii, intervenind in mod miraculos in combaterea si tratarea multor afectiuni. Sunt bogate in vitaminele A, B1, B2, B6, B9, C, E, K, P, F celuloza, betacaroten, fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier, sodiu si uleiuri complexe. Asa o bogatie de substante esentiale pentru buna functionare a organismului nu ar avea cum sa nu fie folosita in remediul tulburarilor de tipul: ulcerului gastric, alergiilor, diareei, reumatismului, tulburarilor neuroendocrinologice, circulatorii sau hepatice, anemiile, asteniile, depresiile, tulburarile oftalmologice, coronariene, gingivitele, alunga stresul.

Datorita acestei compozitii chimice complexe, fructele de catina sunt considerate ca o polivitamina naturala. Ele sunt folosite in multe tari in scopuri terapeutice si alimentare. Sub forma de suc, gem, marmelada, siropuri, vin, ele constituie un aliment accesibil tuturor. Pentru obtinerea lor, fructele proaspete se storc printr-o presa de struguri sau se freaca pe o sita inoxidabila pentru inlaturarea samburilor. La sucul obtinut se adauga zahar dupa formulele obisnuite de preparare din cartile de specialitate culinara.

O bautura placuta si racoritoare se obtine din 750 g fructe care se fierb in 6 l de apa si 1kg de zahar. Dupa racire, se toarna in sticle si se pastreaza la loc racoros. 

Pentru obtinerea vinului, se pun intr-un vas de sticla 1kg fructe zdrobite, peste care se toarna 5 l apa fiarta si racita si 1,500 kg zahar. In vederea grabirii fermentarii, se recomanda sa se adauge si drojdie de vin. Se lasa 15-20 de zile, apoi se decanteaza in sticle, timp in care uleiul portocaliu se aduna la suprafata vinului. Pentru prepararea vinului se pot folosi si fructe uscate, in proportie de cinci ori mai mica.

Din fructe de catina uscate se fac ceaiuri placute la gust care se folosesc in avitaminoza. In unele tari, ceaiul de catina se recomanda in diaree, reumatism, in unele boli de piele, urticarie. Decoctia de seminte este folosita ca purgativ.