Noua Medicina Germana - Cancerul I

Noua Medicina Germana (GNM)

Pe 18 August 1978, Dr. Ryke Geerd Hamer, M.D., la vremea aceea internist sef la clinica oncologica a Universitatii din Munchen, Germania, a primit vestea socanta ca fiul sau, Dirk, a fost impuscat. Dirk a murit in Decembrie 1978 si, cateva luni mai tarziu, Dr. Hamer a fost diagnosticat cu cancer testicular. Din moment ce nu fusese niciodata grav bolnav, a suspectat imediat ca dezvoltarea cancerului sau poate avea legatura directa cu tragica pierdere a fiului sau. Moartea lui Dirk si propria sa experienta cu cancerul l-au facut pe Dr. Hamer sa investigheze istoricul pacientilor sai de cancer. A aflat foarte curand ca, la fel ca el, toti au trecut prin experiente extrem de stresante, inainte ca boala sa se instaleze si sa se dezvolte.

Observarea conexiunii dintre minte si organism nu a fost surprinzatoare. Numeroase studii aratasera deja ca atat cancerul, cat si alte bolii sunt foarte des precedate de un eveniment traumatizant. Dar Dr. Hamer a dus cercetarile sale cu un pas mai departe. Urmarind ipoteza ca toate evenimentele din organism sunt controlate de creier, a analizat tomografiile pacientilor sai si le-a comparat cu istoricul lor medical. Dr. Hamer a descoperit ca orice boala, nu numai cancerul, este controlata de o zona din creier ce ii corespunde in mod specific si este legata, in mod particular, de un conflict soc perfect identificabil. Rezultatul cercetarilor sale se constituie intr-o diagrama stiintifica ce ilustreaza legatura biologica dintre psihic si creier si corelatia cu organele si tesuturile intregului organism uman (varianta engleza a “Diagramei stiintifice a GNM” este in lucru).

Dr. Hamer a denumit descoperirile sale “Cele 5 Legi Biologice ale Noii Medicine”, datorita faptului ca aceste legi biologice valabile in cazul oricarui pacient, ofera o perspectiva cu totul noua asupra intelegerii cauzei, a dezvoltarii si a procesului natural de vindecare a bolii. (Ca raspuns la numarul crescand al interpretarilor gresite ale descoperirilor sale si pentru a pastra integritatea si autenticitatea muncii sale stiintifice, Dr. Hamer si-a protejat in mod legal materialele de cercetare, sub numele de German New Medicine® (GNM - Noua Medicina Germana). Termenul “New Medicine” nu poate fi folosit nicaieri la nivel international).

In 1981, Dr. Hamer a prezentat rezultatele descoperirilor sale la Facultatea de Medicina a Universitatii din Tübingen, sub forma unei teze post-doctorat. Totusi, pana astazi, Universitatea a refuzat sa testeze cercetarile Dr. Hamer, in ciuda obligativitatii legale de a o face. Acesta este un caz fara precedent in istoria universitara. In mod similar, medicina oficiala a refuzat sa aprobe descoperirile sale, in ciuda a 30 de verificari stiintifice diferite, facute atat de medici independenti, cat si de asociatii profesionale.

La scurt timp dupa ce Dr. Hamer si-a prezentat teza, i-a fost adresat un ultimatum de a renunta la descoperirile sale stiintifice, sau i se va refuza reinnoirea contractului sau la Clinica Universitara. In 1986, desi munca sa nu a fost niciodata pusa la indoiala sau dezaprobata, doctorului Hamer i-a fost ridicata licenta medicala pe motive ca a refuzat sa se conformeze principiilor medicinei standard.Cu toate acestea, era hotarat sa-si continue munca si, in 1987, a reusit sa-si extinda descoperirile practic catre orice boala cunoscuta de medicina.

Dr. Hamer a fost persecutat si hartuit timp de 25 ani, in special de catre autoritatile germane si de catre cele franceze. Din 1997, Dr. Hamer locuieste in exil in Spania, unde isi continua cercetarile si continua sa se lupte pentru recunoasterea oficiala a “New Medicine”. Insa, din moment ce Facultatea de Medicina a Universitatii din Tübingen isi mentine tactica de amanare, pacientilor din intreaga lume le este refuzat dreptul de a beneficia de descoperirile revolutionare ale Dr. Hamer.

ORIGINEA BOLILOR ESTE IN CREIER

Dr. Hamer a stabilit ca „orice boala este cauzata de un soc emotional care surprinde individul total nepregatit” (Prima Lege Biologica). In onoarea fiului sau , Dr. Hamer a denumit acest incident stresant: Dirk Hamer Syndrome, sau DHS. Psihologic vorbind, DHS este un incident foarte personal, conditionat si determinat de experientele noastre trecute, de vulnerabilitati, de perceptiile personale, de valorile si credintele personale. Cu toate acestea, DHS nu este doar un conflict emotional, ci si biologic, care trebuie inteles in contextul evolutiei noastre personale. Animalele experimenteaza aceste socuri biologice in urma pierderii bruste a cuibului sau teritoriului, a pierderii unui pui, a separarii de partener sau de grup, a unei amenintari nesteptate, a unei perioade de nemancare sau a unei amenintari de moarte.

Un barbat, de exemplu, poate suferi un soc conflictual de „pierdere a teritoriului” , cand isi pierde casa sau locul de munca, pe neasteptate; pentru o femeie, un soc conflictual „in camin” poate fi o grija pentru binele unuia dintre membrii familiei; un soc conflictual de tipul „abandonului” poate fi declansat de un divort neprevazut sau de o spitalizare de urgenta; copii sufera deseori un soc conflictual „de separare”, cand mama se decide sa se intoarca la munca sau cand se despart parintii.

Analizand mii de tomografii (CT) in relatie cu istoricul pacientului, Dr. Hamer a descoperit ca, atunci cand are loc DHS, socul impacteaza o zona specifica, predeterminata din creier, cauzand o leziune care este vizibila pe tomografie, ca un set clar de inele concentrice (In 1989, Siemens, producatorul german de aparate tomografice, a confirmat ca aceste inele nu provin de la o proasta functionare a aparaturii). Dupa impact, celulele cerebrale transmit socul impactului catre organul corespondent care, la randul lui, raspunde cu o modificare specifica, ce poate fi anticipata. Motivul pentru care diferitele conflicte sunt legate indisolubil de anumite zone ale creierului este acela ca, de-a lungul evolutiei noastre, fiecare parte a creierului a fost programata sa raspunda instantaneu la posibile conflicte sau amenintari. In timp ce „vechiul creier” (cerebelul, zona amigdaliana) este programat cu instuctiuni de baza legate de supravietuire, care corespund respiratiei, hranirii sau reproducerii, „noul creier” (creierul mare) este codat cu teme mult mai av ansate, precum cele legate de conflictele teritoriale, conflictele de separare, conflictele de identitate si cele legate de autoapreciere, increderea si respectul de sine.

Cercetarile medicale ale Dr. Hamer sunt strans legate de embriologie, pentru ca, indiferent de felul in care organul raspunde unui conflict, fie prin dezvoltarea unei tumori, prin deteriorarea tesutului sau prin dereglarea functionarii, toate acestea sunt determinate de stratul embrionic al germenului din care provin atat organul, cat si tesutul cerebral corespondent (A treia Lege Biologica).

GNM “Ontogenetic System of Tumors” (Sistemul Ortogenetic al tumorlor) ilustreza ca organele controlate de „vechiul creier” care deriva din endoderm sau vechiul creier mesoderm, precum plamanii, ficatul, colonul, prostata, uterul, pielea in profunzimea ei, pleura, peritoneul, pericardul, glandele mamare, etc., genereaza intotdeauna proliferare celulara, imediat ce conflictul corespondent are loc la nivelul creierului. Tumorile acestor organe se dezvolta exclusiv pe durata fazei active a conflictului (initiata de DHS).

Sa luam exemplul cancerului de plaman: conflictul biologic asociat cu cancerul de plaman este un soc de tipul „frica de moarte”, deoarece, in termeni biologici, panica de moarte este echivalenta cu incapacitatea de a respira. Odata cu socul datorat, dar nu si fricii de moarte, celulele pulmonare alveolare care regleaza respiratia incep instantaneu sa se multiplice, formind o tumoare pulmonara. Contrar parerilor conventionale, aceasta multiplicare a celulelor pulmonare nu este un proces fara rost, ci serveste unui scop biologic foarte bine definit, si anume sa creasca capacitatea pulmonara, optimizand astfel sansele de supravietuire ale organismului. Analizele tomografiilor intreprinse de Dr. Hamer demonstreaza ca fiecare persoana bolnava de cancer de plaman prezinta o configuratie clara de tip inele concentrice in zona corespondenta din creier si ca fiecare pacient a suferit un soc conflictual emotional total neasteptat, de tipul „frica de moarte”, inaintea declansarii cancerului. In majoritatea cazurilor teama de moarte a fost declansata de socul unui diagnostic de cancer, ce a fost resimtit ca o sentinta la moarte.

Cancerul de san, potrivit cercetarilor Dr. Hamer, este rezultatul grijilor provocate de un conflict de tipul “mama-copil” sau “probleme cu partnerul”. Aceste tipuri de conflicte impacteaza intotdeauna vechiul creier, in zona care controleaza glandele producatoare de lapte. O femeie poate suferi un conflict de tipul mama-copil, intrucat isi face foarte multe griji, atunci cand copilul ei este ranit sau se imbolnaveste grav, foarte brusc. Pe durata fazei de stres, cat conflictul este activ, celulele glandei mamare continua sa se multiplice, formand o tumora. Scopul biologic al proliferarii celulare este acela de a mari capacitatea de lactatie pentru copilul suferind, grabind astfel procesul de vindecare al acestuia. Fiecare femeie si fiecare femela din lumea animala se naste cu acest program de reactie biologica pentru crestere si dezvoltare. Numeroasele studii ale Dr. Hamer arata ca femeile, chiar si atunci cand nu alapteaza, dezvolta tumori ale glandelor mamare, din cauza grjilor obsesive pentru binele celor dragi (a copilului care are probleme, a unui parinte bolnav, sau de grija unui prieten cu probleme).

Ceea ce a fost spus despre cancerul de plaman sau de san este valabil pentru orice alt tip de cancer ce isi are originea in „vechiul creier”. “Fiecare tip de cancer este declansat de un conflict soc specific, care activeaza un „program biologic precis” (A Cincea Lege Biologica), ce permite organismului sa depaseasca obisnuintele functionarii zilnice si sa se confrunte fizic cu situatia urgenta. Pentru fiecare tip de conflict exista o zona cerebrala specifica, de unde este coordonat acest program de urgenta.

In vreme ce organele controlate de vechiul creier dezvolta tumori pe durata fazei active a conflictului-soc, situatia este opusa in cazul organelor controlate de noul creier. Toate organele si tesuturile ce corespund si sunt coordonate de noul creier (ovarele, testiculele, oasele, nodulii limfatici, epiderma, mucoasa colului uterin, bronhiile, vasele coronariene, canalele de alaptare etc.) isi au originea in ectoderm sau mesoderm-ul noului creier. In momentul producerii conflictului-soc, tesuturile organelor corespondente acestei zone a creierului raspund prin degenerare celulara. Necrozarea ovarelor sau a testiculelor, osteoporoza, cancerul osos sau ulcerul stomacal, de exemplu, sunt situatii care apar doar atunci cand persoana se afla intr-o stare emotionala de stres relationata cu conflictele-soc corespondente. Asa cum este de asteptat, distrugerile tesuturilor respective au o semnificatie biologica precisa.

Sa luam exemplul tesuturilor canalelor de lactatie. Ele se dezvolta mult mai tarziu decat glanda mamara, acest tesut fiind controlat de o zona mai tanara a creierului, cortexul cerebral. Conflictul biologic ce corespunde tesutului canalelor de lactatie este unul de tip conflict de separare, rezultat al unei experiente de tipul copilul meu (sau partenerul meu) mi-a fost luat de la san. O femela din lumea animala sufera un astfel de conflict, atunci cand puiul ei se pierde sau este omorat. Ca un reflex natural la acest conflict-soc, tesutul canalelor de lactatie incepe sa ulcereze. Scopul acestei reactii este marirea diametrului canalelor de lactatie, astfel incat laptele nefolosit sa se poata drena mai usor si sa nu se congestioneze in interiorul sanului.Creierul fiecarei femei este programat cu acest gen de reactie-raspuns biologic. Din moment ce sanul femeii este asociat, biologic vorbind, cu grija si hranirea, femeile sufera un conflict-soc cauzat de separarea brusca de o persoana iubita. Pe durata fazei active a conflictului- soc nu exista practic nici un simptom, cu exceptia unor ocazionale puseuri usoare in interiorul sanului.

CELE DOUA FAZE ALE ORICAREI BOLI

Dr. Hamer a descoperit de asemenea ca orice conflict si orice boala are si o rezolvare, iar desfasurarea oricei boli are loc in doua faze. (A Doua Lege Biologica). In timpul primei faze, a conflictului activ (si anume atata timp cat acesta exista) intregul organsim este orientat catre a face fata conflictului. In timp ce, la nivel fizic, au loc dereglari celulare specifice, psihicul si sistemul nervos vegetativ autonom se confrunta de asemenea cu situatii neasteptate. Comutata intr-o faza de stres (sympathicotonia) , mintea devine total preocupata de continutul conflictului. Tulburari ale somnului si lipsa apetitului sunt simptome specifice. Biologic vorbind, acest lucru este vital, deoarece focalizarea atentiei asupra conflictului si orele de activitate in plus constituie conditiile propice pentru rezolvarea conflictului. Faza activa a conflictului este denumita si „faza rece”. Deoarece pe perioada stresului se produce constrictia vaselor de sange, simptomele specifice ale activitatii conflictuale sunt extremitatile reci (in special mainile), tremurul si transpiratia rece. Intensitatea simptomelor depinde, in mod natural, de intesitatea si impactul socului conflictual. Daca o persoana ramane in aceasta stare prea mult timp, urmarile pot fi fatale.

Dr. Hamer a demonstrat, fara nici o indoiala, ca organismul nu poate muri niciodata de cancer, in sine. O persoana poate muri ca rezultat al complicatiilor mecanice produse de tumori, de exemplu blocarea unui organ vital precum colonul sau bila, dar in nici un caz celulele canceroase, in sine, nu pot provoca moartea. In German New Medicine distinctia dintre cancerul malign sau benign nu are nici o valoare. Termenul malign este o constructie artificiala (la fel ca marcarii tumorali) care, pur si simplu, indica o activitate de reproducere celulara ce a depasit o anumita limita complet arbitrara.

Daca o persoana moare pe durata fazei initiale active a conflictului, este de obicei din cauza pierderii de energie, a slabirii exagerate, a lipsei de somn si a epuizarii mentale si emotionale. De cele mai multe ori este vorba de impactul emotional devastator al unui diagnostic sau a unei prognoze negative, de genul “Mai ai doar sase luni de trait!”, impact ce arunca pacientii de cancer si pe cei apropiati lor intr-o stare de disperare. Cu foarte mica speranta sau chiar deloc, sunt privati de forta lor vitala, isi consuma inutil energia si, in cele din urma, mor in urma unui proces agonizant pentru pacientii de cancer pe care tratamentele conventionale de cancer nu fac decat sa il accelereze.

Daca pacientul nu a facut nici un tratament conventional de cancer (in special chimioterapie sau radioterapie) , GNM are o rata de succes de 95 pana la 98 %. Este o ironie ca aceste statistici ale succeselor remarcabile ale Dr. Hamer au fost date chiar de autoritati. Cand Dr. Hamer a fost arestat, in 1997, pentru acordarea de sfaturi medicale, fara a avea licenta medicala, pentru trei persoane, politia a confiscat fisele pacientilor sai si le-a analizat. Un procuror public a fost nevoit sa recunoasca in timpul procesului, ca dupa 5 ani, 6000 din 6500 de pacienti cu cancer in faza terminala erau inca in viata. In cazul tratamentelor conventionale, cifra aceasta este inversa. Conform declaratiilor epidemiologului si biostatisticianului Dr. Ulrich Abel (Germania), Succesul majoritatii chimioterapiilor este jalnic... nu exista nici o dovada stiintifica referitoare la abilitatea de a extinde in mod apreciabil viata pacientilor care sufera de cele mai comune forme de cancer organic…Chimioterapiile pentru cancerele maligne prea avansate pentru operatie, care reprezinta 80% din totalul cancerelor, reprezinta un pustiu stiintific scientific wasteland. (Lancet 1991).

Despre Autor: Caroline Markolin, Ph.D.,

Pentru mai multa informatie despre GNM vizitati http://germannewmed icine.ca.

Articolul a fost publicat pentru prima oara in: EXPLORE! Vol. 6 /Nr. 3 - May 2007

GERMAN NEW MEDICINE® (GNM)

Paradigma Medicala a Dr. Ryke Geerd Hamer

© By Caroline Markolin, Ph.D., Vancouver, Canada 

continuarea o gasiti AICI

Vin medicinal

 Vinul medicinal - un strop de sanatate - Ion Ardelean

 Plantele medicinale preparate sub forma de infuzie sau decoct în vin au eficienta mult mai mare decât în apa,  fara sa fie însa confundate cu vinul de masa. Vinul trebuie sa fie de calitate si fara conservanti, daca se poate vin de casa., iar vasele în care se fierbe sa fie emailate sau din Jena. La preparare nu folositi ustensile de metal, iar lichidul obsinut, respective vinurile medicinale pastrati-le în sticle de culoare închisa, bine astupate , cu dop de pluta si tinute la rece.

Vin de tataneasa

Se pun 4 linguri de radacini uscate si zdrobite marunt în 500 ml de apa rece (nu de la chiuveta) si fierbeti acoperit 8 minute. Se ia vasul de pe foc si se lasa acoperit o ora. Se strecoara prin tifon si lichidul se amesteca cu 400 ml vin alb de casa si 4 linguri de miere de salcâm. Se pune în sticle de culoare închisa, pastrate la rece si se ia câte o lingura de 3-4 pe zi înainte de mâncare cu 30 de minute.

Se recomanda în bronsite cu expectoratie purulenta, traheobronsita, astm bronsic, pneumonie, tuse cu expectoratie abundenta.

Vin de aloe

Puneti într-un borcan de sticla de culoare închisa 200 ml suc de aloe, 250 g miere poliflora si 2 l de vin alb de casa. Amestecati cu o lingura de lemn. Lasati 5 zile totul la macerat si agitati borcanul de doua ori pe zi. Se filtreaza prin tifon si se pune în sticle de culoare închise tinute la rece, din care luati de 3-4 ori pe zi o lingura înainte de mâncare cu 30 de minute în ceai de flori de tei sau cimbrisor. Este indicat în astm, bronsic, gripa, constipatie, nevralgii, nevroze, reumatism, ulcer gastroduodenal. Cei care au hiperaciditate gastrica vor pune miere de salcâm în loc de miere poliflora. Acest preparat pe baza de aloe este mult mai eficient celor cu grupa de sânge A II.

Vin de  portocale

Intr-un litru de vin alb se pune sucul unei portocale mai mari si 3-4 flori de musetel(sau plicuri), 2-3 cuisoare, 150 g zahar si 50 ml rachiu; se lasa la macerat 8-10 zile.

O alta reteta de obtinere a acestui vin este urmatoarea: se pune o portocala mai mare, taiata, într-un borcan si se adauga 150 g zahar, 1 baton de scortisoara si 10 cuisoare. Peste acestea se toarna 1 litru de vin alb si 50 ml rachiu si se lasa la macerat o luna de zile, agitând zilnic borcanul. Se filtreaza prin tifon si se pune în sticle mai mici . Se va folosi în maximum trei luni de la obtinere.

Vinul de portocale este indicat în dispepsie, lipsa poftei de mâncare, constipatie, tonic general, sânge îngrosat. Se consuma câte 50 ml de trei ori pe zi cu 30 de minute înainte de masa.

Vin prune uscate

Se ia cantitatea de 500 g prune uscate, care se spala bine, se pune într-un borcan, apoi se adauga 1 pliculet de vanilie, 200 g zahar, 1, 5 l vin rosu si 75 ml rachiu. Se amesteca bine si se lasa la macerat o luna de zile; se filtreaza si se toarna în sticle.

Este indicat în constipatie, retentii de apa, lipsa poftei de mâncare, energizant, guta, reumatism.

Vin de vâsc

Puneti într-un borcan  6 linguri de vâsc macinat cu râsnita de cafea în 1,5 l de vin de casa si lasati la macerat 8-10 zile. Agitati zilnic borcanul. La sfârsitul perioadei de macerare, strecurati continutul prin tifon si depozitati lichidul în sticle de culoare închisa. Se pastreaza la rece. Se consuma de 3 ori pe zi, 1-2 lingurite în 50 ml apa înainte de masa cu 30 minute.

Are rezultate în tuse de diferite cause, dezintoxicant, hipertensiune arteriala, slabirea imunitatii, arterioscleroza.

Vin de patrunjel

Se iau 2 legaturi de patrunjel care se toaca marunt, peste care se pune 1, 5 l vin alb si doua lingurite de otet de vin. Se pune vasul la fiert si se lasa 8-10 minute la foc slab, apoi se adauga 500 g miere când lichidul este caldut, se amesteca bine, se filtreaza si se toarna în sticle mici, depozitându-se la rece. Se consuma cate o lingurita de trei ori pe zi cu jumatate de ora inainte de masa, fara a se depasi doza.

Are efecte în bronsita, stari de astenie, icter, retentii de lichide în organism, boli însotite de febra.

Vin de ienupar

Intr-un litru de vin alb sau rosu de casa se pun 30 de boabe de ienupar si 10 g frunze tocate si se lasa la macerat 8-10 zile, agitând sticla în fiecare zi. Se strecoara prin tifon si se pune în sticla. Se bea câte un paharel dupa masa de trei ori pe zi, îndulcindu-se, daca este nevoie.

Stimuleaza organismul, functiile digestive si urinare, activeaza transpiratia, ajutând la eliminarea toxinelor din organism.

sursa: Universul Terapiilor

Denumirile chimice ale e-urilor

Pentru a sti daca mancam sigur un aliment sanatos, cea mai la indemana metoda de evaluare este eticheta acestuia. "Pe ambalaj scrie tot ce vrem sa stim despre produsul pe care urmeaza sa-l cumparam. Important este sa-i citim corect eticheta", ne-a explicat prof.dr. Gh. Mencinicopschi. Pe langa termenul de valabilitate, care ne ofera informatii despre prospetimea alimentului, trebuie sa fim atenti la calitatea nutritionala (valorile energetice si cantitatile de grasime), la lista de aditivi, dar si la ingredientele alergene. "Si nu va lasati indusi in eroare de etichetele care nu contin E-uri. Aditivii alimentari pot fi amintiti sub denumirea lor chimica", ne-a mai atentionat specialistul.

Conserve, mezeluri, pateuri sau biscuiti. Sunt alimente pe care le consumam zilnic si care pot produce multe daune organismului din cauza continutului ridicat de E-uri. "Chiar daca exista producatori care nu mai scriu pe eticheta tipul de aditiv pe care-l folosesc, trebuie sa fim atenti la denumirile sofisticate ale ingredientelor. Acelea sunt intotdeauna aditivi nesanatosi si trebuie ocoliti", ne-a spus prof.dr. Gh. Mencinicopschi. E-urile din categoria colorantilor de sinteza (102, 110, 122, 124, 127, 129) sunt cele mai raspandite. Le gasim in bauturile racoritoare si in produsele de patiserie. Chiar daca aceste alimente nu contin o doza mare de aditivi, consumate impreuna, ele depasesc, cu mult, doza zilnica recomandata. Ocoliti si E-urile din conserve, muraturi sau vinuri imbuteliate (210, 218, 220, 228). Acestea din urma fac parte din categoria sulfitilor care pot provoca dureri de cap, ameteli sau pot duce la instalarea astmului bronsic sau a afectiunilor gastrointestinale.

Nota: Mai jos sunt prezentate denumirile chimice ale e-urilor, proprietatiile acestora si recomandari.

Lista aditivilor alimentari (E-uri) utilizati in Uniunea Europeana

E102 - tartrazina (FD&C yellow no 5) - colorant galben, artificial, azoic - a nu se depasi doza zilnica admisa (7,5mg/kg corp)

E104 - galben de chinolina (FD&C no 10) - colorant galben, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E110 - galben portocaliu (sunset FCE yellow orange) - colorant portocaliu, artificial, azoic - nu se recomanda consumul frecvent

E120 - cosenila, acid carminic, carmin - colorant rosu natural - a fi evitat de catre copiii hiperactivi si suferinzii de Alzheimer si Parkinson

E122 - azorubina, carmoizina - colorant rosu, azoic, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E123 - amarant (FD&C red no 2) - colorant rosu, azoic, artificial - nu este recomandat

E124a - rosu ponceau 4R, rosu, cosenila A (FD&C red no 4) - colorant rosu, azoic, artificial - nu este recomandat

E127 - eritrozina (FD&C red no 3) - colorant rosu, artificial - a nu se depasi doza zilnica admisa )0,1mg/hk corp)

E128 - rosu 2G - colorant rosu, azoic, artificial - interzis in UE

E129 - rosu Allura AC - colorant rosu, azoic, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E131 - albastru Patent V - colorant albastru, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E132 - indigotina, carmin, indigo (FD&C blue no 2) - colorant albastru, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E133 - albastru Brilliant FCF (FD&C blue no 1) - colorant albastru, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E141(i) - complexe de cupru ale clorofilelor si clorofilinelor (E141ii) - coloranti verzi, naturali

E142 - verde S, verde acid brilliant - colorant verde, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E150a - caramel simplu (plain) - colorant maro, natural - nu se recomanda consumul frecvent

E150b - caramel de sulfit de sodiu (caustic) - colorant maro, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E150c - caramel amoniacal - colorant maro, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E150d - caramel sulfit de amoniu - colorant maro, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E151 - negru Brilliant BN, negru PN - colorant negru, azoic, artificial - nu este recomandat

E154 - brun FK - colorant brun, azoic, artificial - nu este recomandat

E155 - brun HT, brun chocolat HT, brown RS - colorant brun, azoic, artificial - nu este recomandat

E160a - beta - caroten, amestec de caroteni - colorant portocaliu natural - se recomanda consum moderat

E160b - annatto, bixina, norbixina - colorant portocaliu natural - se recomanda consum moderat (2,5mg/kg corp)

E160e si E160f - beta-apo-carotenal C30) - coloranti portocalii artificiali de sinteza - se recomanda consum moderat

E161g - cantaxantina, xantofila - colorant galben, portocaliu sau rosu artificial - nu este recomandat consumul frecvent

E162 - rosu sfecla, betanina - colorant rosu natural - este considerat sigur dar administrat cu restrictie la copiii mici si prescolari

E171 - dioxid de titan - colorant alb, artificial - se va evita consumul frecvent

E172 - oxizi de fier, hidroxizi de fier - colorant galben, rosu sau negru, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E173 - aluminiu - colorant argintiu, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E175 - aur - colorant auriu natural - nu se recomanda consumul frecvent

E180 - litolrubina BK, carmin 6B - colorant rosu, azoic, artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E200 - acid sorbic - conservant artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E202 - sorbat de potasiu - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat mai ales persoanelor sensibile

E203 - sorbat de calciu - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, mai ales persoanelor sensibile

E210 - acid benzoic - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, interzis persoanelor sensibile

E211 - benzoat de sodiu - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, interzis persoanelor sensibile

E213 - benzoat de calciu D - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, interzis persoanelor sensibile

E214 - hidroxibenzoat de etil, PHB-Ester - conservat artificial - consumul frecvent nu este recomandat, interzis persoanelor sensibile

E215 - sarea de sodiu a para-hidroxibenzoatului de etil, Ester-Etil-Paraben - conservat artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E216 - para-hidroxibenzoat de propil, P{ropil-Paraben, PHB-Ester, nipaso - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E217 - sarea de sodiu a para-hidroxibenzoatului de propil, PHB-Ester - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E218 - para-hidroxibenzoat de metil, Metil Paraben, PHB-Ester - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E219 - sarea de sodiu a para-hidroxibenzoat de metil, PHB Ester - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E221 - sulfit de sodiu - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat

E222 - sulfit acid de sodiu - conservant artificial - va fi evitat de persoanele sensibile

E223 - metabisulfit de sodiu - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat

E224 - metabisulfit de potasiu - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat

E226 - sulfit de calciu - conservant artificial - va fi evitat de persoanele sensibile

E227 - bisulfit de calciu - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E228 - bisulfit de potasiu - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat

E230 - bifenil, difenil - conservant artificial, pesticid - interzis in UE din anul 2004

E231 - ortofenifenol, ortozilen - conservant artificial, pesticid - nu este recomandat consumul fructelor si al cojilor de fructe tratate

E232 - ortofenilfenol de sodiu, ortofenilfenat de sodiu - conservant artificial, pesticid - nu este recomandat consumul fructelor si al cojilor de fructe tratate

E234 - nisina - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat

E235 - natamicina, primaricina - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E239 - hexametilentetramina, metanamin - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E242 - dicarbonat de dimetil, pirocarbonat de dimetil - conservant artificial, se recomanda evitarea consumului

E249 - nitrit de potasiu - conservant, colorant indirect al carnii - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E250 - nitrit de sodiu - conservant, colorant indirect al carnii, artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E251 - nitrat de sodiu - conservant artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E252 - nitrat de potasiu - conservat artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E280 - acid propionic - conservant natural sau artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E281 - propionat de sodiu - conservant natural sau artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E282 - propionat de calciu - conservant natural sau artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E283 - propionat de potasiu - conservant natural sau artificial - consumul frecvent nu este recomandat, va fi evitat de persoanele sensibile

E284 - acid boric - conservant artificial - se recomanda evitarea consumului 

E285 - tetraborat de sodiu (Borax) - conservant artificial - consumul nu este recomandat

E310- galat de propil - antioxidant artificial - nu este recomandat consumul frecvent

E312 - galat de dodecil - antioxidant artificial - nu este recomandat consumul frecvent

E315 - acid erithorbic, acid izoascorbic - stabilizator de culoare, artificial - consumul nu este recomandat

E320 - butilhidroxianisol (BHA) - antioxidant artificial - nu este recomandat consumul frecvent

E321 - butilhidroxitoluen (BHT) - antioxidant artificial - nu este recomandat consumul frecvent

E338 - acid fosforic-ortofosforic - acidifiant natural, mineral - nu este recomandat consumul frecvent

E339 - fosfati de sodiu: fosfat mono-(i), fosfat di-(ii), fosfat trisodic (iii) - antioxidanti naturali minerali, saruri ale acidului fosforic - nu este recomandat consumul frecvent

E340 - fosfati de potasiu: fosfat mono-(i), fosfat di-(ii), fosfat tripotasic-(iii) - vezi E339 

E343 - fosfati de magneziu: fosfat mono-(i), fosfat dimagnezic (ii) - vezi 339

E353 - acid metatartric - acidifiant, stabilizator artificial - a se consuma cu moderatie

E354 - tartrat de calciu - acidifiant, stabilizator artificial - a se consuma cu moderatie

E355 - acid adipic - corector de aciditate - consumul frecvent nu este recomandat

E356 - adipat de sodiu - inlocuitor pentru gatit, artificial - a se consuma cu moderatie

E357 - adipat de potasiu - vezi 356

E363 - acid succinic - acidifiant natural sau artificial - consumul frecvent nu este recomandat

E385 - etilen-diamina tetraacetat de calciu disodiu (calciu disodiu) - antioxidant si sechestrant artificial - consumul nu este recomandat

E403 - alginat de amoniu - agent de ingrosare, gelifiant, glazurant - nu se recomanda consumul frecvent

E404 - alginat de calciu - agent de ingrosare, gelifiant, glazurant - nu se recomanda consumul frecvent

E405 - alginat de propilenglicol - agent de ingrosare, gelifiant, alergen - nu se recomanda consumul frecvent

E415 - guma Xantan - agent de ingrosare natural - a se consuma cu moderatie

E416 - guma Karaya - agent de ingrosare, gelifiant natural, glazurant, vegetal - nu se recomanda consumul frecvent

E417 - guma tara - agent de ingrosare si incarcare vegetal - a se consuma cu moderatie

E420 - sorbitol - inlocuitor al zaharului - nu este recomandat un consum mai mare de 50g/zi

E421 - manitol - artificial, inlocuitor al zaharului - nu este recomandat un consum mai mare de 50g/zi

E431 - stearat de poliooxietilena (40) - emulsifiant - nu se recomanda consumul frecvent

E432 - monolaurat de poliooxietilena sorbitan (polisorbat 20) - emulgator artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E433 - monooleat de poliooxietilena sorbitan (polisorbat 80) - emulgator artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E434 - monopalmitat de poliooxyetilena sorbitan (polisorbat 40) - emulgator artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E435 - monostearat de poliooxyetilena sorbitan (polisorbat 60) - emulgator artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E436 - tristearat de poliooxyetilena sorbitan (polisorbat 65) - emulgator artificial - nu se recomanda consumul frecvent

E450(vii) - difosfat biacid de calciu, pirofosfat de calciu acid - amulgator, stabilizator, corector de aciditate - nu se recomanda consumul frecvent

E450(vi) - difosfat dicalcic, pirofosfat de calciu - emulgator, corector de aciditate - nu se recomanda consumul frecvent

E450(iv) - difosfat dipotasic - emulgator, corector de aciditate - nu se recomanda consumul frecvent

E450 (i) - difosfat disodic - emulgator, stabilizator - nu se recomanda consumul frecvent

E450 (v) - difosfat tetrapotasic, pirofosfat de potasiu - emulgator, corector de aciditate - nu se recomanda consumul frecvent

E450(iii) difosfat tetrasodic, pirofosfat de sodiu - emulgator, corector de aciditate - nu se recomanda consumul frecvent

E451(ii) - trifosfat de pentapotasic, tripolifosfat de potasiu - emulgator, stabilizator, corector de aciditate - nu se recomanda consumul frecvent

E451(i) - trifosfat pentasodicm tripolifosfat de sodiu - emulgator, corector de aciditate - nu se recomanda consumul frecvent

E452(iv) - polifosfat calcic, polimetafosfat - emulgator, stabilizator - nu se recomanda consumul frecvent

E452(iii) - polifosfat calco-sodic - stabilizator, emulgator - nu se recomanda consumul frecvent

E452(ii) - polifosfat potasic - emulgator, stabilizator - nu se recomanda consumul frecvent

E452(i) - polifosfat sodic, hezametafosfat de sodiu, sarea graham - emulgator, corector de aciditate - nu se recomanda consumul frecvent

sursa: Click

Alte informatii despre aditivii alimentari - E-uri, gasiti AICI