Se afișează postările cu eticheta clisma cu cafea. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta clisma cu cafea. Afișați toate postările

miercuri, 5 mai 2010

Retete speciale



1. Înlocuitor de zahăr

Din frunze tinere de pătlagină se poate prepara în trei moduri un sirop care poate fi folosit în vederea reglării metabolismului şi curăţării sângelui pe tot parcursul anului.

Reţeta 1

Se culeg în jur de 5-6 mâini de frunze de plantă. Se spala bine si se trec frunzele prin masina de tocat. Se adauga putina apa, 300g de miere si 200g de zahar.
Compoziţia obţinută se aşează la foc mic, amestecându-se continuu, până la fierbere.nd toate elementele de mai sus s-au transformat într-o pastă mai vâscoasă se toarnă în borcane, se astupă şi se depozitează în frigider

Reţeta 2

 

Se ia un vas de lut sau de sticlă în care se pun alternativ un rând de frunze de plantă (bine spalate) şi un rând de zahăr, până la umplerea acestuia. Se asteapta pana ce frunzele din vas s-au tasat, completandu-se in continuare cu frunze si cu zahar. cand vasul este plin, se ertmetizeaza cu folie de plastic si se ingroapa in pamant timp de 8 saptamani. Dupa aceasta perioada, continutul vasului se va fierbe la foc mic amestecandu-se continuu. Se depoziteaza in sticle care vor fi pastrate la frigider.


Reteta 3

Se amesteca 1 kg de zahar cu 450g de apa si sucul de la o lamaie mai mare. Compozitia se fierbe timp de 10 minute. Spuma care apare in timpul fierberii se colecteaza in permanenta, cu o lingura de lemn. Produsul rezultat este format din glucoza si fructoza, avand puterea de indulcire dubla fata de cea a zaharului.



2. Apă tonică

Zarzavat, frunze fragede de varză, coji de ou spălate bine, sfeclă roşie, ţelină, morcovi, mere, urzici, trifoi, păpădie, tot felul de plante medicinale, rădăcinoase – cum ar fi cartoful. După ce toate au fost bine spălate şi tăiate mărunt, se pun împreună cu zece linguri de tărâţe de grâu într-un vas cu apă. Toate sărurile solubile şi vitaminele trec în apă. Se poate consuma lichidul rezultat începând de a doua zi. Băut zilnic, ajută la refacerea metabolismului, la vindecarea bolilor de inimă şi de stomac, cu condiţia ca durata unei cure să fie de 3-4 săptămâni. Se păstrează la frigider sau în locuri răcoroase. Se completează cu apă, până când socotim că puterea ingredientelor s-a epuizat.

3. Apă minune

10-15 linguri de tărâţe de grâu se pun la înmuiat peste noapte într-un litru de apă. A doua zi se strecoară printr-un tifon sau se presează cu mâna. Cine doreşte să valorifice la maximum tărâţele poate turna încă o dată apă peste ele. Apa de tărâţe este recomandată pentru prevenirea şi tratarea majorităţii bolilor. Totodată, apa de tărâţe se poate folosi şi contra setei, dacă îi adăugam puţin suc natural de fructe.

4. Băutură întăritoare

250 ml suc de portocale sau de sfeclă se amestecă cu 2 gălbenuşuri. Amestecul obţinut este foarte hrănitor şi poate înlocui chiar şi o masă.

5. Suc vindecător

Suc de varză, ţelină, morcovi şi cartofi se amestecă cu puţină apă. Bautura astfel obţinută, băută zilnic, timp de o luna, ajută la vindecarea bolilor de inimă şi de stomac.

6. Germeni

Reţeta 1

 

Se pun seminţele (grâu, orz, porumb, fasole, lucernă, muştar, mazăre etc.) într-o farfurie, în apă, să se umfle şi dacă se poate, să fie unele lângă altele. Pentru ca apa să nu se evapore este bine să se aşeze deasupra o altă farfurie de acelaşi format. Se scurge surplusul de apă pentru că seminţele nu trebuie să plutească. Ele se dezvoltă repede şi în câteva zile, în funcţie de temperatură, plăntuţele au deja câţiva centimetri. Se aşază la geam, ca sa înverzească şi să se îmbogăţească în vitamine. Unii embrioni se recoltează când ating lungimea de 1 cm şi se valorifică împreună cu seminţele. De obicei, se prepară împreună cu alte salate sau fructe. Pot fi pregatite şi cu mixerul.

Reţeta 2

  

Se împrăştie seminţele pe o pânză groasă, umedă, întinsă pe o planşetă. Pânza trebuie menţinută umedă tot timpul şi la început, în funcţie de caz, să fie acoperită cu altă planşetă. Această metodă este extrem de cunoscută în Extremul Orient, chinezii cultivând astfel fasolea verde, care încolţeşte în câteva ore. Se recomandă ca procesul de germinare a boabelor să se desfaşoare la temperatura camerei (aproximativ 18 grade C). Prin germinare, boabele se înmoaie încât pot fi strivite între degete, se mestecă uşor şi sunt plăcute la gust. Dacă au un gust acru, nu se mai consumă. 

 

Valoarea seminţelor, indiferent de felul lor, poate fi testată prin puterea de germinare. Când doriţi să consumaţi grâu sau ovăz trebuie să aveţi grijă să nu le cumpăraţi dacă au fost uscate cu aer fierbinte. Meiul nu trebuie să fie decorticat. Învelişul său este atât de moale încât atunci când îl zdrobim cu mixerul se transformă în pulbere. Pe lângă siliciu, meiul mai conţine şi mult magneziu şi potasiu, elemente bazice de o foarte mare importanţă. Este indicat ca, măcar de câteva ori pe zi, să se consume 2-3 linguri de mei.


Nu cumpăraţi orez glasat, deoarece acesta nu poate încolţi, fiind devitalizat. În Orient, din momentul trecerii la folosirea orezului glasat, s-a răspândit boala Beri-Beri (avitaminoza B). Seminţele de floarea-soarelui şi de susan constituie hrana preferată a naturiştilor, iar cele de dovleac sunt foarte bune la gust şi foarte sănătoase.

7. Suc de dovleac

Se obţine din 500 g miez de dovleac ajuns la maturitate, care se curaţă de seminţe şi de coajă, se taie felii, se trece prin maşina de tocat şi apoi se stoarce. Sucul se consumă imediat sau se păstrează la frigider 12 ore. Se bea în două reprize, dimineaţa şi seara. Se recomandă în boli cardiace.

8. Hrană din urluială

Urluiala este obţinută prin măcinarea mare a boabelor de grău, porumb, secară, in, mei, orez, seminţe oleaginoase, hrişcă, ovăz, susan etc. Acestora li se adaugă: ulei, lapte, drojdie de bere, mirodenii, puţină ceapă tocată, sare de mare. Dacă vrem ca preparatul să fie dulce se pot adăuga o linguriţă de miere, lactoză, foarte puţină drojdie de bere, cubuleţe de mere şi stafide. Seminţele transformate în urluială pot primi un adaos de nuci, hrişcă şi seminţe de floarea-soarelui. Se adaugă germeni de grâu, tărâţe şi foarte puţină apă. Preparatul este o hrană vie, dar pentru cei neobişnuiţi cu aşa ceva poate părea o aiureală, deşi are o mare putere nutritivă şi în acelaşi timp, ajută să nu se mai formeze în organism depozitele de reziduuri toxice, care stau la baza atâtor maladii.

9. Ulei cu valoare nutritivă integrală

Pentru ca un ulei să fie considerat bun, acesta trebuie să fie neapărat obţinut prin presare la rece şi lăsat aşa în stare naturală, fără a mai fi supus unui alt proces industrial. Cel mai bun ulei este considerat cel de măsline, obţinut din fructe bine coapte. Săracia uleiului de măsline în acizi graşi polinesaturaţi pare să explice (ca şi uleiul de arahide) slaba lui implicare în cazurile de creştere a colesterolului. Uleiul de măsline este un excelent produs natural cu efecte antioxidante. El este recomandat în prevenirea arteriosclerozei, trombozelor şi infarctelor miocardice.

Datorită faptului că grăsimile vegetale şi margarinele sunt obţinute prin încălzire la temperaturi înalte, aceste produse sunt considerate total neindicate consumului. Lămâia şi oţetul natural, dacă sunt folosite cu masură, sunt asemenea mierii: un adevărat medicament! Utilizate însă cu regularitate şi în cantităţi mari provoacă hiperaciditate.

10. Oţet din mere
(metoda Vermont-Menrath)

Se rad merele. Se toarna apa calduta, care in prealabil a fost fiarta, in proportie de 1 litru de apa la 0,8 kg terci de mere rase. La 1 litru de apa se adauga: 100g miere de albine, 10g drojdie de bere proaspata, 20g paine neagra uscata. Vasul se tine descoperit intr-un mediu intunecos, la o temperatura de 20-30 grade C, timp de 10 zile, perioada in care se amesteca cu o lingura de lemn de 2-3 ori pe zi. Dupa aceasta perioada, continutul vasului se desarta intr-un saculet de panza care se preseaza pentru extragerea sucului. Sucul rezultat se strecoara din nou printr-un tifon, iar lichidul rezultat se depoziteaza intr-un vas cu gura larga.

Facultativ: la fiecare litru de suc rezultat, se mai adauga cate 50-100 g de miere.

Se leaga vasul la gura cu un tifon si se aseaza langa o sursa de caldura sau la soare, pentru  o perioada de 40-60 de zile. Dupa aceasta perioada, se trage otetul rezultat, in sticle care se astupa foarte bine (eventual se ceruiesc), depozitandu-se la racoare.


11. Înlocuitor de cafea

Se rumenesc pe rând într-un vas de tablă neagră: două linguri de grâu, două linguri de fasole uscată, o lingură de năut, o lingură de cicoare, trei linguri de orez. Se amestecă şi se prăjesc foarte uşor în foarte puţin ulei de floarea-soarelui. Se lasă la răcit, după care se râşnesc. Pentru preparare se foloseşte o lingură cu vârf din produsul obţinut la 400 ml de apa, lăsându-se la fiert timp de 10 minute. Nu se serveste foarte fierbinte!


Daniel Menrath - Dieta vietii


joi, 8 aprilie 2010

Clismele cu cafea - un ajutor in lupta cu cancerul


Interviu cu dr. Carmen Simona Ghiman (Brasov)

Clisma cu cafea - parte componenta a Terapiei Gerson, renumita in lume pentru rezultatele pozitive obtinute in lupta cu cancerul. Este o procedura eficienta si simpla, conditia fiind sa fie aplicata corect, sub observatie medicala. Aflata la o specializare in Germania, dr. Carmen Simona Ghiman a avut ocazia sa aplice nemijlocit terapia Gerson, pe care o va explica in interviul solicitat.

- Ati avut prilejul sa cunoasteti direct Terapia Gerson, pe care ati si practicat-o in Germania, la un spital specializat din Bad-Wrishofen. Printre procedurile ei se afla si clismele cu cafea. Care este importanta lor in tratamentul cancerului? Pot fi practicate ca o terapie de sine statatoare?

- Eficienta clismei cu cafea este cu adevarat iesita din comun in tratamentul cancerului. I-am vazut rezultatele in Germania, la pacienti cu tumori foarte mari sau cu metastaze. In decurs de una-doua saptamani se putea constata o relansare a activitatii imunitare si o imbunatatire extraordinara a starii pacientului, iar remisia tumorilor era mult accelerata. Pe langa efectele stimulente de drenare a ficatului, aceasta clisma actioneaza foarte puternic si la nivelul colonului. Peretii intestinului gros sunt eliberati de toxine de catre particulele de cafea care joaca rolul unui mic burete. Aceasta decongestionare atrage dupa sine o relansare a productiei de celule ale sistemului imunitar, a productiei anumitor vitamine si enzime esentiale pentru organism. Clisma cu cafea nu poate insa constitui singura un tratament contra cancerului. In Terapia Gerson, rolul decisiv il are regimul alimentar (fara nici un fel de carne, cu multe legume si fructe atent selectionate, in functie de continutul de minerale). De asemenea, se administreaza anumite medicamente obtinute din plante, foarte bogate in minerale (seleniu, magneziu, zinc) si in vitamine, care se aleg in functie de anumite particularitati ale pacientului. Ele au inceput sa patrunda si-n tara noastra sub forma de "suplimente alimentare naturale.

- In ce tipuri de cancer se recomanda aceasta clisma?

- Fiind o terapie ampla, de purificare, se recomanda in orice tip de cancer. Numai ca, evident, rezultatele favorabile nu se vor simti la fel de repede in cazul cancerului de colon, care este direct vizat sau in cel ovarian, unde efectele sunt indirecte, reactia fiind ceva mai lenta. Un caz aparte il constituie cancerul la ficat, unde are o actiune directa si foarte rapida, la fel ca si in cel la intestinul subtire. Repet, insa, ca aceasta procedura, fara sa fie un panaceu, este aplicabila in cancerul cu orice fel de localizare, pentru ca efectele sale se adreseaza intregului organism. Acestea sunt: - stimularea imunitara; - stimularea secretiei pancreasului si stimularea secretiei de bila - care contin enzime cu un rol foarte important in procesul de dezintoxicare; - scindarea si eliminarea toxinelor din organism; - stimularea producerii de vitamine in corp.

- Cancerul intestinal operat se preteaza la o asemenea terapie?

- In cancerul de intestin operat, tratamentul depinde de pacient, mai exact de cat de rapid se vindeca operatia. In general, se admite interventia si dupa operatie, dar numai cu avizul medicului, care trebuie sa se asigure ca vindecarea dupa interventia chirurgicala s-a produs 100%.

- Cat de rapid si cu ce intensitate se manifesta efectele miraculoase ale acestor clisme in eliminarea simptomelor bolii canceroase?

- Prima oara cand vezi efectele unei asemenea aplicatii in cancer iti vine greu sa crezi ca poate exista asa ceva. Desi cunosteam teoretic acest lucru, am fost mirata sa constat ca, la doar 15-25 de minute dupa clisma, durerile erau eliminate (temporar), iar starea pacientilor se ameliora simtitor. In cancer, marea problema sunt descurajantele dureri, starea de greata permanenta, care impiedica pacientul sa se hraneasca corespunzator sau chiar sa gaseasca remedii pentru cefaleele (durerile de cap) puternice, starea de apatie si de depresie. In multe cazuri, dupa o asemenea clisma, pacientul se invioreaza ca prin farmec, durerile sunt "luate cu mana", temporar ii revine apetitul. Acesta este un moment foarte important, pentru ca atunci pacientul poate sa se autosugestioneze pozitiv, isi poate reorienta gandirea si mobiliza resursele sufletesti. In tratamentul cancerului, gandirea pozitiva, rugaciunea, purificarea fiintei prin post sunt foarte importante, esentiale, as putea spune. Or, in conditiile in care mintea si simturile sunt acaparate de suferinta, reorientarea pozitiva a fiintei este foarte dificila. Aceasta procedura ofera o "oaza de liniste" pentru pacient, in care el poate lupta si sufleteste pentru a se insanatosi.

- Pe ce durata de timp se fac clismele si cu ce frecventa? 

- La aceasta intrebare nu pot sa va raspund decat cu o alta intrebare: in ce fel de caz? In clinica germana unde am lucrat, am invatat ca fiecare pacient este un unicat. Desi toti aveau cancer, nici unul nu era tratat la fel ca celalalt. Aici, medicul are un rol esential, de neinlocuit. De exemplu, la pacientii cu un cancer foarte avansat, se faceau clisme din patru in patru ore si erau atent supravegheati zi si noapte, pentru ca reactiile de purificare erau foarte severe, "sugand" pe moment resursele vitale ale pacientului. La pacientii cu cancer mai putin avansat, se faceau una-doua clisme pe zi. Pacientilor foarte slabiti, chiar daca aveau o forma de cancer foarte grava, nu li se facea mai mult de o clisma pe zi, ori chiar la doua zile. Aceasta procedura este atat de puternica, incat am vazut si cazuri de lesin, la putin timp dupa aplicare. Numai ca aceasta se petrecea intr-o clinica cu supraveghere permanenta, cu oameni gata sa intervina in orice moment si care prevazusera aceasta posibilitate. Frecventa clismelor era aleasa si in functie de reactia la regimul alimentar. Regimul, fiind destul de dur, pe baza de cruditati, pe moment poate slabi si el considerabil de mult pacientul. In ceea ce priveste durata tratamentului in ansamblu, este foarte importanta evolutia bolii. Chiar dupa ce tumorile incep sa se retraga, tratamentul cu clisme continua pana la remisia completa si chiar si dupa aceea, pentru intretinere si purificare periodica, ajungandu-se sa se faca o clisma la doua saptamani sau la o luna. Toti cei care fac clisma trebuie sa fie insa tinuti sub observatie de catre un medic, pentru ca pot aparea efecte de dezintoxicare imprevizibile. Medicii de la clinica nu admiteau sa se faca terapie intensiva decat in spital, iar apoi, acasa - terapie moderata, numai cu instiintarea si sub observatia unui medic competent. Subliniez: in general, in cancerul avansat, nu se face aceasta procedura acasa, iar in cele incipiente, ea se face doar sub observatie medicala.

- Ce contraindicatii are acest procedeu?

- In primul rand, este interzisa in perioada imediat urmatoare, dupa operatiile pe colon. Alte contraindicatii ar fi in cancerul de rect si de colon cu tumori exteriorizate, adica crescute in interiorul tubului digestiv, ca niste polipi. De asemenea, este contraindicata la persoanele extrem de slabite. In cazul bolilor de ficat foarte grave (cum ar fi ciroza), trebuie facuta o investigatie de catre un medic inainte de a porni acest tratament, iar pe parcurs, pacientul trebuie supravegheat permanent.

- Ce inseamna daca apar sangerari dupa clisma?

- Uneori, in scaun pot fi eliminate cheaguri de sange. Culoarea sangelui si intensitatea sangerarii sunt factorii esentiali dupa care medicul deduce cauza si gravitatea acestui simptom. Persoanele constipate pot elimina uneori cheaguri inchise la culoare, fara ca acesta sa fie un simptom ingrijorator. Daca sangele este deschis la culoare si abundent, atunci este vorba de o hemoragie a tubului digestiv, iar lucrurile pot fi destul de grave (deoarece riscul de infectie cu complicatii severe este foarte mare la un bolnav de cancer cu un sistem imunitar slabit). Pentru a lua in discutie insa toate cazurile in care apar sangerari, ar trebui tinut un mic curs de medicina, ce nu-si are locul intr-un articol. De aceea, va recomand inca o data supravegherea medicului, singurul care poate da un diagnostic competent intr-un asemenea caz.

- Aceasta clisma poate fi folosita si in alte boli, cu aceleasi rezultate spectaculoase?

- Bineinteles ca da. Fiind o cura de purificare foarte intensa, apar efecte puternice si de durata intr-o gama larga de afectiuni, mai ales in cele de uzura. Cateva exemple: reumatism, boli de piele (psoriazis), alergii, convalescenta, infectii repetate, boli ale tubului digestiv din cele mai diverse, obezitate, malabsorbtie. Lista ar putea continua, fiecare boala in parte fiind influentata printr-un alt lant de efecte, care porneste din acelasi punct: purificarea. Purificarea este, de altfel, cel mai important proces in medicina naturala.

- Clisma cu cafea mai are si alte taine?

- Cand am luat primul contact cu aceasta aparent banala clisma, l-am rugat pe medicul ce ma initia in tainele Terapiei Gerson si care lucrase la Clinica "Gerson" din Statele Unite, sa-mi scrie totul pe o hartie. Mi-a spus ca in nici un caz nu o va face, pentru ca trebuie sa vad fiecare etapa si fiecare caz tratat de cei care aveau deja experienta in acest domeniu. Pe parcurs, mi-am dat seama cata dreptate avea. Sunt lucruri pe care le pot spune doar unei persoane cu studii medicale si, mai ales, careia sa-i pot arata efectiv anumite proceduri. De exemplu, dupa clisma trebuie facut un anumit masaj abdominal, care trebuie invatat cum se face; apoi, pe parcursul unui tratament, trebuie administrate anumite minerale si vitamine; dupa aceea se are in vedere reactia pacientului sub aspectul vitalitatii si al relansarii sistemului imunitar. Aceste detalii foarte importante nu pot fi spuse decat direct si intr-un limbaj adecvat, de specialitate, altfel existand riscul sa apara inexactitati ori erori pe care nu avem dreptul sa le facem. Un lucru foarte important este corelarea clismelor cu alimentatia. Trebuie stiut ca efectele curelor cu cruditati, ale regimurilor cu cereale integrale ori chiar ale postului negru de mai multe zile sunt mult amplificate de aceasta procedura. In urma celor vazute in practica, parerea mea e ca una dintre cele mai eficiente combinatii este aceea dintre regimul nr. 7 al lui George Oshawa (cu cereale integrale - grau, orez, mei, hrisca) si clismele cu cafea. Desi nu este valabila pentru toti pacientii, unii fiind mai receptivi la alte regimuri, aceasta combinatie da in practica rezultate spectaculoase. Daca nu se tine un regim special, este important, in tot cazul, ca in timpul tratamentului sa se renunte la carne, zahar, orice fel de aliment rafinat, chimizat, conservat ori prajit. De asemenea, in timpul tratamentului, nu se bea cafea.

 
- Tipul de cafea cu care se face aceasta clisma

- Nu exista vreun sortiment anume de cafea cu care sa se faca clisma. Poate fi folosita orice specie de cafea din cele doua cunoscute (Coffea arabica sau Coffea robusta), de orice provenienta, bine pastrata, proaspata si macinata fin. Nu este indicata folosirea cafelei solubile, careia ii lipsesc anumite proprietati pe care cafeaua boabe naturala le are.

- Modul de preparare a cafelei pentru clisma

- In ceea ce priveste modul de preparare, iata pe scurt indicatiile (pentru obtinerea a 250 ml cafea): in 300 ml apa clocotita se pun trei linguri de cafea fin macinata. Se fierbe la foc mare timp de 5 minute. Se fierbe apoi zece minute la foc mic. Se lasa sa stea 15 minute la o temperatura cat mai ridicata, dupa care se lasa la racit. In final, trebuie sa se obtina 250 ml cafea (50 ml se pierd prin evaporare). Aceasta cafea concentrata nu se filtreaza (amintim insa ca ea trebuie sa fie foarte fin macinata), se amesteca cu 750 ml apa si se administreaza cu irigatorul. La inceput, se administreaza cantitati mai mici din acest preparat, 400-600 ml, crescandu-se gradat cantitatea de lichid introdusa, pana la 1000 ml.
Important: nu se foloseste apa distilata pentru prepararea cafelei. Se poate folosi apa de izvor, apa plata ori chiar apa de la robinet, dar nu apa distilata. 

- Modul efectiv de administrare 

- La Clinica "Gerson", clismele se fac cu aparate speciale, prin care sunt controlati mai multi parametri, dar se poate face si cu un irigator obisnuit. Important este ca acea canula (adica partea care se introduce in rect) sa nu fie dintr-un material dur, pentru a nu produce rani ce pot deveni un inconvenient foarte serios in tratament: intr-o luna se fac zeci de asemenea interventii, ce altfel pot deveni traumatice. De aceea canula se lubrefiaza bine inainte de folosire cu un unguent antiseptic si antiinflamator (in Germania se foloseste unguentul homeopatic Traumel; ca substituit poate fi folosit unguentul de tataneasa sau de galbenele). Tubul irigatorului trebuie sa fie din cauciuc foarte moale. Cafeaua se introduce gradat, lent, evitand producerea unei presiuni in colon, mai ales daca exista tumori pe colon ori pe rect. Toata operatiunea de introducere a lichidului in colon nu trebuie sa dureze mai mult de 5-7 minute. Apoi lichidul este tinut in colon vreme de 10-15 minute, timp in care pacientul (in pozitia culcat) se intoarce succesiv pe o parte si pe cealalta, si apoi se ridica in sezut pentru unu-doua minute. Dupa zece minute, lichidul este eliminat prin scaun. La persoanele cu intestin foarte usor iritabil, se face la ceva timp dupa clisma cu cafea si o clisma usoara cu infuzie de musetel, care este un antiiritativ si un antiinflamator redutabil. In cazurile in care se urmareste si un usor efect cicatrizant, se foloseste ceaiul de galbenele, dar de obicei cel mai eficient este ceaiul de musetel, care se poate folosi in locul apei pentru diluare. 
Ilie Tudor (Formula AS)

Dr. Carmen Simona Ghiman poate fi contactata la telefoanele: 068/33.21.72 si 092/34.29.02
* Avand in vedere faptul ca acest interviu a fost acordat in anul 2000, este posibil ca numerele de telefon sa nu mai fie valabile